EMISFERA STÂNGĂ Şl EMISFERA DREAPTĂ
Cum
procesează creierul limbajul şi cum se descurcă cu aceste forme vagi ale limbajului?
Experimente
care au măsurat activitatea nervoasă în ambele emisfere cerebrale pentru
sarcini diferite, au arătat că ele îndeplinesc funcţii complementare. Emisfera
stângă este cunoscută ca fiind dominantă şi este responsabilă de gândire şi
limbaj, procesând informaţia în mod raţional şi analitic. Emisfera dreaptă procesează
informaţia într-o manieră holistică şi intuitivă. Este implicată în
muzicalitate, vizualizări, demersuri creative şi sarcini ce implică comparaţii
şi schimbări gradate. Această specializare a emisferelor este valabilă pentru
90% din populaţie. Pentru o mică parte - stângacii de exemplu - funcţiile sunt
inversate şi de limbaj se ocupă emisfera dreaptă iar la unii oameni ambele
tipuri de funcţii sunt prezente în ambele emisfere. S-a dovedit că şi emisfera
non-dominantă are abilităţi de limbaj, mai ales înţelesuri simple şi gramatica
copilărească. Emisfera dominantă a fost identificată cu mintea conştientă iar
cea non-dominantă cu cea inconştientă, însă aceasta este o distincţie prea
simplă. Este folositor însă să gândim despre emisfera stângă ca având de-a face
cu înţelegerea conştientă a limbajului iar despre cea dreaptă ca ocupându-se de
înţelesuri simple, sub nivelul conştiinţei. Patternurile modelului Milton
distrag mintea conştientă, ţinând emisfera dominantă supraîncărcată, astfel
încât toate cele 7 plus-minus 2 părţi ale atenţiei conştiente sunt implicate în
căutarea unor posibile înţelesuri şi sondarea ambiguităţilor.
Există
numeroase moduri de a folosi limbajul astfel încât să creăm confuzie şi să distragem
emisfera stângă. Ambiguitatea este o astfel de metodă. Cel mai simplu
exemplu sunt cuvintele cu două sensuri, omonimele şi paronimele, caz în care ambiguitatea
este de factură fonologică. O altă formă de ambiguitate este cea sintactică.
"A provoca oamenii este adesea dificil". Ce înseamnă a provoca
oamenii sau că e dificil să o faci? Sau. "Este posibil să înveţi...".
Ce poate fi învăţat şi cum poate fi realizat acest lucru? Cel de-a treilea tip
de ambiguitate ţine de punctuaţie, propoziţii ce se derulează împreună,
încep şi se termină cu acelaşi cuvânt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu